Sâmbătă seara
octombrie 31, 2009 at 8:20 pm | In De zi cu zi | Leave a CommentTags: bere, betie, De zi cu zi, westgate
Tocmai ce-am lovit 3 baruri, Woodstock, La Pirați și Argentin, sunt luat bine de tot, momentan vizitator în WestGate (revin cu poze), beau bere și depăn amintiri cu Radu, deci e de bine.
Ah, btw, cine-i Radu? Păi e una dintre persoanele care m-a susținut atunci când am plecat în Constanța, un bun prieten care m-a înțeles și a fost destul de amabil încât să mă ajute cu cazarea acolo. Momentan student în București, venit din Constanța, rocker declarat, cunoscător de muzică bună și filme și mai bune. Donșoarelor, săriți pe el. Deci, berea asta pe care o bem acum e în cinstea ta, Radule.
Mai dă-le-n pula mea de femei. Hai, și-n pula ta, să nu zici că-s bulangiu.
Hai noroc.
Revin.
editul de-a doua zi:
Ok, aveam ceva amintiri în ceaţă, cum că am postat pe blog aseară. Se pare că nu se înşelau.
Deci, seara a început în Woodstock, un băruleţ proaspăt deschis, pe strada Traian, fix lângă restaurantul Etiquette, între Foişor şi Hala Traian, cam pe la mijlocul distanţei. Muzica e destul de ok, berea e la preţ obişnuit, păcat că în afară de mine, Radu, barmanul şi încă vreo doi inşi care păreau de-ai casei, nu mai era nimeni. Probabil din cauză că încă n-a auzit lumea de el.
Mai departe, ne-am mutat La Piraţi, unde Radu s-a mirat că poate fi muzică atât de ok (Slayer, Death şi multe alte chestii faine) într-un loc cu oameni de cacao (mulţi emo-kizi, ceva lolite goth ce nu cred că aveau mai mult de 12 ani, de ne-am şi speriat naibii, am crezut că am intrat în vreo grădiniţă), dar per total, muzica a salvat barul.
De acolo, am hotărât să ne îndreptăm spre notoriul Argentin, să mai savurăm câteva halbe ieftine şi pe acolo, însă pe drum ne-am împiedicat de un târg cu ceva mâncăruri naturale, în curtea muzeului de istorie, parcă, unde ne-am împiedicat de o ţuică fiartă care ne-a uns pe suflet, şi o plăcintă cu brânză şi mărar care ne-a dat energia să mergem mai departe.
Am ajuns şi în Argentin, am consumat şi acolo o bere, după care ne-am tirat către casele noastre. Şi taman când mă pregăteam să pun un picior oarecum nesigur în tramvai, mă sună din nou Radu să mergem să mai bem o bere. Cum nu ştiam prin ce localuri să mai oprim, am decis să luăm 2 peturi şi să ne tirăm undeva la căldură, că afară deja nu prea mai era de stat, aşa că ne-am oprit în WestGate Studios, unde e rezident numitul Radu, la etajul 10. Eh, spre surprinderea mea, nu e chiar atât de rău acolo, pe cât zicea lumea. E la 2 minute de metrou, la 7-8 minute de mers pe jos de Auchan/Metro/ce dracu mai e pe acolo, deci practic găseşti cam tot ce ai nevoie, chit că e destul de departe de centrul oraşului. Preţurile sunt chiar rezonabile pentru condiţiile de acolo, garsonierele sunt utilate cu tot ce le trebuie, căldură e de poţi să dormi lejer în pantaloni scurţi, ş.a.m.d.. Mi s-a părut chiar foarte ok, şi din câte am înţeles, chiar se lucrează acolo, şi or să fie chestii gen piscină, teren de tenis şi tot felul de bunătăţuri. Peisajul de la balcon e mişto seara, dar deprimant ziua, o să mai dau un edit cu pozele pe care le-am făcut aseară.
Şi cam atât. Cheers.
laaater edit – pozele se văd ca dracu. nu le mai pun.
Wine is fine, but whisky is quicker
august 9, 2009 at 4:17 pm | In De zi cu zi | 5 CommentsTags: betie, De zi cu zi, ozzy, suicide, whsiky
După cum bine zice nenea Ozzy, suicide is slow with liquor. Menţionez că acu, când trag rândurile astea, aşa repejor, îs foarte afectat de îngurgitarea unei cantităţi relativ mari de bere. Într-adevăr, nu mai am nici antrenamentul pe care îl aveam odată, but heck.
Deci, a fost un week-end lung. Începu’ de sâmbătă spre seară, când io cu Vick am hotărât să merem la vânătoare de femei. Mă rog, mai mult io, Vick oricum era sceptic, că aşa e el de felul lui. După ce am constatat cu oarecare dezamăgire, după o tură în Fire, că e criză din toate punctele de vedere, adică, nici fete nu sunt, am hotărât să ne retragem în tristeţea noastră de celibatari şi să facem ce le stă bine unor celibatari dezamăgiţi, anume să bea. Şi începurăm aseară, dar am fost rapid dărâmaţi de oboseala acumulată în timpul săptămânii şi am adormit.
Nu-i nimic, am recuperat astăzi, imediat ce ne-am trezit cu o enormă sete şi ne-am dat seama că singurul lichid rece pe care îl posedă Victor în casă e berea. So, what the hell. Şi începurăm. Şi berea s-a terminat, dar are magazin aproape, deci am continuat. Şi am tot continuat, până ce el a cedat fizic, iar mie mi se făcu foame. Aşa că am mâncat şi am mai continuat niţel, cu câteva porţii bune de râs, urmărind diverse stand-up comedy shows.
Aşa că e duminică seară, eu sunt trist şi în stare de ebrietate, şi probabil Vick doarme. Pula mea. Concluzii?
1.bere + ţigări + stand-up comedy = râs ca dobitocii.
2. I miss her. Nothing new here, but still.
Fuck it. I’m wasted. Suicide is slow with liquor. Good night for now.
După concediu
iulie 22, 2008 at 1:10 am | In De zi cu zi | Leave a CommentTags: betie, concediu, De zi cu zi, vacanta, zeita
După câteva nopţi în care nu am dormit, două energizante şi o cafea, un concediu care se termină miercuri, stau şi privesc pe geam la luminile care se văd cât e câmpia de lungă şi de lată. Nu, nu stau la ţară, stau în Rahova. Adică, mă rog, cam tot aia.
Bag pula, sunt obosit mort, dar n-am somn şi mă mir că organismul încă face faţă. Eh, fuck it, sunt tânăr, n-o să mor, că nu-s emo.
Constanţa e mişto şi de căcat în acelaşi timp. E mişto că sunt fete faine, iar aici nu mă refer la turiste, e mişto că e rockotecă, un loc mult mai obscur decât Jackul autohton, e mişto că e băutura ieftină, dacă mai eşti în stare să-ţi dai seama cât cheltui pe ea şi mai e mişto că e fix pe mal de mare şi de orice punct al ei ai pleca, în maxim 30 de minute ajungi pe plajă.
Concediul a fost iarăşi mişto şi de căcat în acelaşi timp. A fost uber-fain la munte, a fost mişto şi la mare până la un anumit punct. În fine, atâta timp cât am rămas cu ceva amintiri plăcute, n-am de ce să mă plâng. Au fost momente bune şi momente nasoale. Mi-am făcut material pentru scris ceva short story, cândva curând, când o să fiu mai odihnit. Sau poate o scriu chiar azi, fuck knows.
Putea să fie mai bine. Poate altădată. Zici c’est la vie şi le fuţi muma-n cur de franţuzi.
Câteva dedicaţii:
Mihnea: coane, scuze pentru seara aia, dar deh, aşa e când nu afli istoria. sper că e totul ok.
Radu: mersi pentru cazare. ai tăi sunt de treabă şi maică-ta face sarmale bune.
Ana (sora lui Radu): nu-i mai lăsa pe ăia de la hotelul lui peşte să-şi bată joc de tine.
Meetzer: scoate-ţi naibii pâlnia din gât, că de-aia te îmbeţi din 2 beri.
.chester: eşti o curvă. ţi-era lene să vii la o bere.
Sonia: eşti o tipă faină. really nice knowing you, and thank you for inspiring me.
Marco: ca să înveţi să joci biliard, tre’ să şi joci.
Radu (fratele lui Mihnea): Eşti dement.
Vick: e bine acasă. btw, ţi-am zis eu că-ţi trece măseaua dacă-i dai cu alcool.
Dacă am uitat pe câţiva, asta e, I was drunk.
Un mic fragment din short story, and don’t worry, o să fie pură ficţiune.
Şi marea şi luna plină şi blestematul de hotel care arăta ca Titanicul, când îl priveai dintr-un anumit unghi, îţi mai aminteşti tu oare, îţi mai aminteşti, sau mai bine uiţi?
Peste o oră răsare soarele.
Mă duc să mă culc. Noapte bună.
edit – ia uite ce mai caută lumea la mine pe blog:
“Numai Poze cu secretara fututa la birou”
…
Concediu
iulie 11, 2008 at 6:42 am | In De zi cu zi | Leave a CommentTags: betie, concediu, De zi cu zi, vacanta
Cu profundă părere de rău că n-am scris mai mult în ultima vreme, ţin să vă anunţ că probabil va urma o perioadă în care blogul va rămâne neactualizat, din moment ce iau concediu. Şi din moment ce iau concediu, nu prea o să ajung în faţa calculatorului.
Deci şi prin urmare, diseară subsemnatul, Adrian of Zinj, Vick, Numby şi Ciprian ne luăm tălpăşiţa şi ne cărăm pe munţi, de unde vom reveni mai mult sau mai puţin treji, duminică seara. Asta dacă n-om da de nişte urşi cu foamea-n glandă, hotărâţi să ne facă felul.
După care, de marţi dimineaţă, mă tirez spre tărâmuri mai însorite, anume spre marea care mă aşteaptă, caldă ca o ciorbă. Şi unde mă mai aşteaptă Mihnea, Radu, Marco şi Sonia şi alţii să ne dea de băut şi să primească de băut. Deci 7 zile, 7 nopţi de bere rece, apă caldă şi fete cât mai goale. O pauză meritată.
In other news, am o nouă colegă de birou. Face în curând 19 ani, abia a terminat cu bacul şi e frumuşică foc. Deci când mă întorc, e neapărat rost de invitat în oraş.
So, vă urez tuturor vacanţă plăcută.
Poate mai trag un post luni, înainte să plec, în funcţie de starea de ebrietate şi de chef.
Have a nice holiday. I know I will.
Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.

