Back on the road – again

iunie 11, 2009 at 7:37 pm | In Uncategorized | Leave a Comment
Tags:

Un nou drum. Dar ce te faci atunci când nu mai ştii pe ce drum să o apuci, pentru că ştii că ai ieşit de pe cel pe care simţeai că trebuie să mergi? Ce te faci atunci când te-ai rătăcit şi ai pierdut orice cale de întoarcere?

Pus în situaţia de a o lua de la capăt, dar nu ştii către care capăt trebuie să te îndrepţi.

Şi uite aşa m-am trezit în situaţia în care stau în mijlocul drumului, cu toate trecând în viteză pe lângă mine, confuz, ameţit, rănit şi fără vreun simţ al direcţiei, fără să ştiu prea bine ce s-a întâmplat între timp şi încotro ar trebui să mă îndrept.

Câte un trecător îmi face cu mâna, dar n-are cum să întindă mâna şi să-mi ofere un ajutor. Dacă privesc înapoi, mă rătăcesc şi mai mult şi calc pe drumul nostalgiei, melancoliei, sau al durerii. Dacă privesc înainte, sunt orbit de farurile celor ce vin de pe contrasens, şi nu sunt deloc puţini.

Mă ridic, mă scutur de praf, şi încep să păşesc înainte printre cei care vin cu viteză de pe contrasens, mergând spre propriul meu Boulevard of Broken Dreams.
Back on the road.

See you at the end of the line.

Back On The Road

iulie 1, 2008 at 7:12 pm | In De zi cu zi | 1 Comment
Tags: , , , ,

Finally. După 2 luni de aşteptare, a ieşit maşina din service. So, I’m back on the road, baby, where I belong. :D

Btw, să mă fut pe sistemul anti-furt al Renault. Au o fază de tot căcatul, anume, după ce a fost scoasă bateria sau chestii de genul ăsta, tre’ să bagi nuş ce cod la casetofon, ca să-ţi meargă muzica. Eh, am codul ăla din părţi. M-am uitat prin carte, tre’ să sun la reprezentanţa Renault de la care am luat maşina, să le zic seria maşinii, iar ei îmi zic codul. Cineva mi-a zis că s-ar putea să ceară şi bani pentru aşa ceva.
Yeah, nice work, genius. Sunteţi deştepţi rău. Sunt convins că dacă un hoţ ar fura maşina, ăsta ar fi primul lucru pe care l-ar face. Asta ar fi grija lui. Că nu-i merge casetofonul. Oameni deştepţi, ăştia de la Renault, ce să mai. I WANT MY MUSIC, DAMMIT.
În al doilea rând, ITP-ul meu a constat în 2 poze. Am aşteptat 2 ore să se elibereze, a venit rândul meu, a luat maşina, a parcat-o unde trebuia, s-a dat jos, a făcut 2 poze, le-a băgat în calculator, mi-a scris acolo pe talon ce şi cum, mi-a făcut factura şi la revedere. Nu tu probe ale frânelor, nu tu noxe, nimic. 2 poze. Într-adevăr, i-am dat ăluia 50 ron, ca să fiu sigur că-mi dă itp-ul in case shit happens, şi făceam eu ce e în neregulă după aia, mă aşteptam să-mi zică dacă mă lasă frânele în următorii 50 de km, sau îmi zboară vreo planetară sau îmi sare vreo roată. În fine, o să-i pun pe ăia să verifice toată maşina minuiţios la revizia de 60.000 km, pentru care o să fac programare mâine. Că doar o fac pe banii firmei. Which is cool.

Btw, de 2 luni, de când n-am mai condus, parcă s-au înmulţit tâmpiţii prin Bucureşti. Wtf. Ori nu mai sunt eu obişnuit, dracu ştie.

Probabil o să scriu mai des, pe viitor, cu cronici de prin trafic.

Omul la muncă

iunie 4, 2008 at 7:36 am | In Din plictiseală | Leave a Comment
Tags: , , , ,

Având în vedere şi luând în considerare faptul că sunt la muncă şi mă plictisesc de mor, am luat decizia de a freca menta pe net, dacă tot n-am altă activitate. Ultimele zile le-am pierdut cititnd blogul lui Rufio, pe care îl ştiu de pe forumul Level, pe care îmi mai fac veacul. Am avut astfel parte de multe hohote de râs, de se uita colega la mine cu o privire de vită nemulsă, întrebându-mă ce dracu m-a apucat, de am crize de râs în halul ăsta, şi că să râd mai încet că ne aud şefii. Drept urmare, i-am sugerat să se întoarcă la site-urile ei cu creme hidratante şi tratamente de ten şi tot felul de tâmpenii de-astea şi să mă lase dracu să râd. După câteva zile, mi-a zis să-i dau şi ei adresa. S-a uitat vreo 2 minute ca vaca la poarta nouă, după care s-a întors la cremele ei. De altfel, era de aşteptat, ea nefiind înzestrată cu prea multă inteligenţă. Una din replicile ei memorabile a fost “hai să dau la sex oral”. Dă-i fată, dă-i. După care a dat la toate tipurile de sex, pe nu ştiu ce site. Ba oral, ba anal, etc. După care au apucat-o crizele de râs, aşa că m-am deplasat spre calculatorul ei, să văd de ce râde proasta. Citea un ghid poetic pentru sexul oral la femei, cunoscut sub denumirea populară de “limbi în pizdă”. Artist bă, autorul ăla, să dea dracu. Folosea atâtea metafore de îţi venea să faci rezumatul la text, nu alta. Nici în scrierile care descriu frumuseţile patriei şi alte asemenea, n-am văzut atâta procedeu literar şi artistic, cât am văzut în ghidul ăla. Şi proasta, citind, se încinsese şi avea chef de futut, da unde dracu să fuţi cu toată lumea în firmă.
Bun, să mergem mai departe. Cum toate lucrurile bune au un sfârşit, şi blogul lui Rufio s-a terminat. Aşa că am început să îi citesc blogul vechi, ca un plictisit ce sunt. După douăzecişiceva de pagini, s-a terminat şi ăla, iar eu am rămas fără material de citit. După care m-am întors la forumuri. Pe scurt, plictiseală acută. Dracu, măcar de ar ieşi mai repede maşina aia din service, să pot să-mi fac treaba.

Bun, acum că am scris şi astea, să revenim la acest al treilea şi, sper, ultim blog. Pe bune, poate de data asta chiar o să postez pe el. Aşadar, celor 2 vizitatori le urez lectură plăcută.

Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.