Mindless monologue de octombrie

octombrie 25, 2009 at 9:09 pm | In Artistice | 4 Comments
Tags: , , ,

Un octombrie târziu… S-a schimbat ora şi parcă timpul a trecut mai greu.
Fac o plimbare înapoi pe cărările lui. Acum un an, purtam o mască şi petreceam, după o zi cu cel mai lung drum şi multe bagaje cărate. Era frig şi urât afară şi atunci, dar pe atunci parcă nu conta chestia asta aşa de mult. Un bal mascat, o mască, un dans.

Un an mai târziu, un surâs amar şi altfel de bagaje. Un băgat de pulă dis de dimineaţă şi încă o zi infectă. Nu, n-am uitat. N-am uitat nici de 4. De fiecare 4. De fiecare dată.

Aceeaşi melodie pe repeat, sentimente care nu-mi dau pace şi o stare cu care nu mă împac. Nu mă suport pe mine, deci cum m-ar putea suporta altcineva? Mi-aş da două palme, dacă nu s-ar asigura realitatea să facă treaba asta de fiecare dată când mă trezesc. Old habits die hard.

Addictions never die, they just retaliate.

Nu toţi ochii care vor citi textul îl vor şi înţelege. Dar ar fi frumos dacă ochii care trebuie să-l înţeleagă ar mai da şi ei un semn.

Mesaj ascuns? Da şi nu prea. E târziu, ca de obicei. Târziu în noapte, târziu în octombrie, târziu…

Ascultam zilele trecute la radio un Wake me up when september ends şi m-a rupt complet de realitate.

Încă o aberaţie, încă un mindless monolgue, încă o dată.

Too bad she always belonged to someone else.

Cheers. Goodbye and good night.

Aberaţii

octombrie 14, 2009 at 7:15 pm | In De zi cu zi | 4 Comments
Tags: , , , ,

Ok, sunt atâtea căcaturi pe agenţiile de ştiri de astăzi încât nici n-aş şti cu ce să încep, chiar dacă aş vrea să comentez ceva. De politicieni deja îmi este foarte scârbă şi tre’ să îi urmăresc cu pauze, în doze foarte mici, ca să nu vomit. La propriu. Prin lume nu s-a mai întâmplat nimic cu adevărat notabil ca să merite menţionat, în afară de tot felul de rahaturi cu celebrităţi, adică fix chestii de care îmi pasă cam cât negru am sub unghie. Şi n-am deloc negru sub unghie, că mă spăl des.

Bunăciunea de Monica Bellucci e în România, la mediapro, iar asta e cam singura chestie care mi s-a părut notabilă. Serios. Mă piş pe clasa politică, de la mic la mare şi inclusiv mijloc.

Am în cap câteva idei şi sugestii destul de interesante legate de situaţia politică actuală, dar sunt prea obosit să le leg într-un mod coerent acum. Dar cât de curând, o să le dezvolt mai pe larg şi o să vă invit să vă daţi cu părerea, să veniţi cu adăugiri/modificări/sugestii, cu ce aţi fi şi cu ce nu aţi fi de acord.

Şi încă o veste, în funcţie de evoluţia situaţiei economice, la anu’ în iunie o să conduc fie un Opel Insignia, fie un Sandero. Deci, dacă ieşim din criză şi recuperăm datoriile pe care le avem de recuperat, Insignia, iar dacă nu, Sandero. Cert e că scap de Kangoo. Yay.

Acu, pe lângă cine să mă învârt şi eu să ajung să o văd pe tanti Monica la mediapro?

oh, btw, concurs pe timesnewroman.ro

Mindless monlogue 7

octombrie 12, 2009 at 4:56 pm | In Din plictiseală | 3 Comments
Tags: , , ,

Hai să o mai ard cu un monolog fără sens, că tot nu s-a întâmplat nimic foarte notabil în ultima vreme, iar pe mediafax sau alte agenţii de aşa-zise ştiri nu mă mai uit, pentru că sunt sătul de crize de nervi.

So, I’m fucking bored. Intrat într-o monotonie de tot căcatul, servici, casă, servici, casă, băut minţi şi fumat neuroni în week-end. Râd prea mult ca să zic că sunt deprimat, aşa că întotdeauna când mă întrebi ce fac zic că bine. Nu ştiu dacă e aşa. Nu ştiu dacă e tot timpul aşa. La suprafaţă sunt ăla vesel care vă binedispune şi vă face să vă căcaţi pe voi de râs, iar în interior simt cum se aşterne mucegaiul, aşteptând să mai simt ceva, orice. Am iluzia că mă îndrăgostesc de una sau de alta, mă îndrăgostesc de fiecare dintre ele şi îmi trece la fel de repede. Încerc să ţin, dar nu pot, tind să fug cât mai repede, cât mai departe.

Dar toate-s bune, frate, umple-mi paharul, prepară ţigara şi sun-o pe fata aia. Nimic n-o să ne împiedice să avem o seară dată dracului, lasă senzaţia de rău de mâine şi întrebarea “ce dracu am făcut azi-noapte?”. Fiecare grijă la timpul ei.

Hai noroc! Să cânte muzica, să iasă fum, să golim sticlele şi paharele, fără să ne pese că mâine ne întoarcem la aceeaşi rutină de căcat.

melodie de mood. aşa, ca un pahar de vin bun închinat în cinstea trecutului.

Rezumat de week-end

septembrie 7, 2009 at 7:28 pm | In De zi cu zi | Leave a Comment
Tags: , , ,

Şuie Paparude, Crystal Method, multă bere, muie Raiffeisen, mult prea mult praf. District 9, Cloverfield, Dave Chapelle shit, party, pizza, votcă, prea mult suc, fun fun fun, *cenzurat din motive de I don’t kiss and tell :P *, frig, băgami-aş pula-n ea de ploaie şi tricou, Batman Arkham Asylum şi mult somn.

Punct şi de la capăt. O duc din ce în ce mai bine.

Deci e bine.

HDD nou şi aberaţii

august 13, 2009 at 8:25 pm | In De zi cu zi | 3 Comments
Tags: , ,

Noh, stăteam io aşa şi mă gândeam, cum mai sunt câteva zile până la leafă, ce dracu să-mi iau. Şi plictisit cum eram la muncă, intru pe net. La PC Garage, mai exact. Studiez oferta de hard-uri, că pe ăsta al meu de 640 de giga l-am umplut şi mi-e milă să şterg ce e pe el. Aşa că mă bătea de câteva zile gândul să-mi iau unul nou. Noh, şi l-am găsit pe ăsta:  http://www.pcgarage.ro/hard-disk-uri/seagate/1tb-sata-ii-7200-rpm-32mb-barracuda-720012/

Momentan nu mai au în stoc, l-am rezervat eu pe ultimul :D . Mă rog, morţii mă-sii, m-am hotărât greu. Pula mea, banii oricum îi cheltuiam, chit că îmi luam o mie de prostii din care nu înţelegeam absolut nimic, am zis că baremi să rămân dracului cu ceva. Drept urmare, făcut comandă, luni mă duc să-l ridic, că abia atunci iau şi eu banii. Luna viitoare cred că urmează şi un nou proc, dar încă nu ştiu, mă mai gândesc. Dacă nu mi-oi schimba naibii placa de bază, să-mi iau una mai de Doamne-ajută, chit că pot să mă joc orice apare pe detalii mari. Am şi io fixuri.

Căcat, bag bani în calculator şi n-am timp să mă joc. Şi când am timp, n-am chef.

Auzisem eu aşa că o escortă mai de Doamne-ajută costă cam cât dau eu pe hdd-ul ăsta. Şi eram şi mai indecis. Întrebând-o pe colega de birou ce ar alege între o oră de păsărică şi un hard de un tera, mi-a zis că nu ştie, printre hohotele de râs şi concluzia că nu sunt sănătos la cap. Apoi mi-am dat seama că sunt pus în aceeaşi situaţie în care ar fi ea pusă dacă ar avea în faţă o pereche de pantofi şi o geantă şi ai pune-o să aleagă. N-ar şti. Deci clar nu întrebam pe cine trebuie. Aşa că mi-am întrebat raţionamentul şi am ales hard-ul. O fi bine, n-o fi bine, nuş. M-am săturat să cheltui pe tot felul de rahaturi şi să nu rămân cu nimic. Aşa măcar rămân cu un hard.

Cred că de luna viitoare o să-mi pun nişte bani deoparte, vreau să-mi fac cadou de crăciun un aparat foto de Doamne-ajută, ceva Canon sau Nikon. Dacă aveţi ceva sugestii/recomandări, preferabil probate, lăsaţi comentarii, ceva. Marja de preţ o să înceapă probabil pe la 5-6 milioane şi o să se termine pe la 10. Deşi, la câte poze fac eu, nu cred că ar merita să sparg atâţia bani pe un aparat, da pula mea, o să fie Crăciunul. Dacă tot o să bag depresii în perioada aia, măcar o bucurie să-mi fac şi io. Da’ mai e până atunci, mă mai răzgândesc de 15 ori.

pi.es. dacă cu un hard de 640 de giga am făcut 3,8 tera upload în 2 luni, oare când o să am un tera în plus, cât o să fac? =))

pi.es 2: da, am futut până acum un hard din cauza torrentelor. Da’ era de notebook. Şi era hitachi. De atunci am alergie la hard-urile făcute de hitachi. Deci nu vă cumpăraţi hitachi, sunt de căcat. Rău de tot. Şi nu merită să vă căcaţi pe voi pentru câteva sute de mii cât e un hard mai bun în plus, pentru că după un an de zile o să daţi alte milioane.

pi.es 3: mi-e somn şi aberez. Căutaţi pe iutub Bill Hicks şi faceţi cunoştinţă cu unul dintre cei mai tari comedieni care au trăit vreodată pe planeta asta. Seriously.

Good bye and good night.

Insomnia

ianuarie 23, 2009 at 12:10 am | In Artistice | Leave a Comment
Tags: , , ,

Mă ridic din pat cu ochii împăiejeniţi, simt că mă sufoc, deschid geamul, n-am aer. Venit în vizită înapoi în oraşul aglomerat, aştept să aud un zgomot, ceva, de afară, orice. O sirenă, un strigăt, un zgomot de maşină. Nimic. Ca şi cum aş fi revenit într-un oraş fantomă…

Aerul rece începe să intre în cameră şi încet, noaptea prinde viaţă. Câteva zgomote se aud de afară, iar pulsul meu începe să revină la normal. Însă privirea e încă înceţoşată şi simt că am gâtul uscat. M-aş aşeza înapoi în pat, dar sunt sătul să mă întorc de pe o parte pe alta, fără rost.
Mă uit pe geam, luminile sunt tot acolo unde le ştiam. Ciudat, dar de când am plecat, nu s-a schimbat absolut nimic. E exact la fel ca şi înainte.  În fine…

Deschid calculatorul, mă aşez în faţa lui şi bântui de nebun. Dau drumul la muzică, îmi ţipă în căşti, mă linişteşte, colind internetul. E ora 2. Fix. Deci cică mă iubeşte.

Încerc să scap de paranoia care mă cuprinde câteodată, fără să-mi dau seama. Sau gânduri întunecate şi manifestări complet antisociale. Anxietate şi depresie, câteodată. Încep să cred că o iau razna, dar mi se pare că aşa eram şi înainte. Nu-i bai, o să-mi treacă odată şi-odată. Mulţumesc frumos pentru sechele.

E ca şi cum o parte din mine dispare şi câteodată o altă parte ascunsă a personalităţii mele preia parţial controlul. Schizofrenie? Hopefully, not. Încerc să o ţin în frâu şi să o controlez, dar din păcate nu reuşesc întotdeauna. Sorry ’bout that.

Şi din nou, aberez la o oră târzie din noapte, cum am mai făcut de câteva zeci sau de câteva sute de ori înainte, nici eu nu mai ţin minte exact. Lipsă de somn, lipsă de inspiraţie, rânduri fără rost care ori vor rămâne într-un draft, ori vor dispărea subtil în cursul zilei de mâine. Sau poate le las. Sau poate nu.

E târziu, mă doare capul şi nu mai văd bine. Nu mai sunt obişnuit cu oraşul ăsta şi mă doboară. Psihic. Aş fi vrut să fii şi tu aici. Ar fi fost mai uşor, pentru că nu m-aş fi gândit atât. La toate şi la tot. Şi poate aş fi putut să dorm, cu tine în braţele mele. Un somn liniştit.

Mă opresc aici, altfel o să se creadă că am luat-o razna de tot. Nu că ar fi prima oară când ar crede lumea aşa ceva despre mine. Nici pe departe. Şi n-ar fi nici prima oară când chiar nu m-ar interesa ce crede lumea. Pentru că uneori e mai bine să faci cum simţi, decât cum îţi zic alţii că ar fi bine să faci.

Mă opresc, o să continui să-mi savurez insomnia.

Noapte bună. Noapte albă. Cui îi pasă?

Apropo, unde dracu s-a ascuns din nou Luna?

Mindless monologue

iulie 31, 2008 at 3:49 pm | In De zi cu zi | Leave a Comment
Tags: , , ,

I’m all alone in the streets, walking towards the end of my humanity. The beast inside me awakens, desperately screaming and howling towards the moon, screaming for its lost love. It all turns into a cliche, but as usual, they’re always the good ones. You’ve seen and heard them a milion times, reading all that trashy love literature, because, isn’t the old one way too old to be read anymore. You’ve heard it one milion times in one milion songs and of course, you’ve seen it in all those shitty teen movies. It’s all crap, because it’s fun and games while you’re young and then it gets more and more depressing as you get older. Years pass, ages pass, and you’re still wishing and hoping you’ll get back together with your lost love, maybe the girl from your highshool, maybe the girl from next door, doesn’t really matter, she’s always the one that you love desperately and she always loves others, because you’re too fucking dumb to tell her. Because you’re a coward, of course, aren’t we all? And then you think that life sucks and there’s no reason to live anymore and you put a bullet in your head, if you live in America. If not, there always are good ways for a suicide. You can cut your wrists in the bathtub, but that’s too messy and it takes too long. You can take 20 diazepam’s with one sip of whisky on the rocks and end it in style. Or you can hang yourself in your father’s garage. Or just get on a bycicle and ride around through the town, you’re surely gonna get hit by a speeding car, because there are thousands of them.
That’s if you’re dumb enough to do that.
One of the most impressive quotes in one of my favourite shows sounded like this:
Daughter: “When does the pain go away?” (reffering to the broken heart pain”
Father: “If you’re lucky enough, never.”
So true, so goddamn true.
But hey. You’re young and confused and hormones go crazy all inside you and you don’t give a fuck. Or at least that’s what you think. But then you meet more and more girls, and each and every one of them is awesome, if you’re lucky enough. And then you start to get pissed and depressed and wonder, what the fuck is going on and why are you so goddamn pissed and confused? Because, you idiot, you fell a little bit in love with each and every one, and you can’t make your bloody choice. Even if you know what the correct choice would be, you wouldn’t do it. And you’re stressed out and you can’t sleep and you’re wondering.
Tell you what. Pick the one your heart tells you to. Pick the one that you know for sure, will make you the happiest man alive. And especially, pick the one that you can make happy, so that you can keep her.
And hold on to her and don’t dissapoint her. And grab on to her and love her. And if you really are lucky, she’s gonna be with you untill the end of your days. And if you’re not that lucky, at least you’ll have some fun.

Do not try to make a point out of this text. It has none. My head hurts, I’m confused, I can’t sleep and I’m sick and tired.

Thank you and good night.

Random thoughts 2

iulie 30, 2008 at 9:26 am | In De zi cu zi | Leave a Comment
Tags: , , , ,

2 zile. Încă 2 zile şi vine pauza.
Al doilea concediu. Poate ăsta chiar o să fie de odihnă. Pentru că sunt nedormit şi stresat, pentru că la serviciu a fost un calvar până acu vreo 2 zile, când s-au mai liniştit lucrurile. Pentru că sunt un indecis, cu toate că ştiu ce ar fi bine să fac. Pentru că mă doare capul în continuare de bubuie.

Se pare că o duc foarte prost de câteva zile încoace. Nu e o tendinţă emo, staţi liniştiţi, n-o să-mi tai venele, dau foc la coaie şi/sau arunc să mă înec în mare. Da, plec din nou la mare. Ori, dacă data trecută am căutat cât mai mult zgomot, acum o să caut cât mai multă linişte. Eu, o sticlă de bere şi plaja. More than enough. Măcar o seară. Să-mi limpezesc creierii. Să mi-i limpezesc, bă, nu să mi-i zbor, nu mai zâmbiţi pe sub mustăţi.

Vă mai scriu când mă întorc.

Random thoughts

iulie 29, 2008 at 7:10 pm | In De zi cu zi | Leave a Comment
Tags: , , ,

Mă doare capul de-mi plezneşte, de la nervi şi nu sunt în stare să pun două idei cap la cap.
Just a few thoughts:

Bucharest, take a fucking chill pill. You suck. Everybody should just fucking relax.

Damn, I wanna talk to you. Tell you what’s on my fucked up mind. Answer yer fucking phone and go out with me. Just give me a fucking chance.

It sucks to fall lil’ bit in love with every awesome girl you meet. Even if it’s for 10 minutes or 10 years.

It sucks to wait for 4 years and still don’t get a chance.

Miss the other girl too. And that’s fucking up my head even more. Don’t fucking ask. I’m all fucked up.

I need one short special moment of loneliness, to clear my head. Then decisions can be made.

Fuck, decisions were already made since the day I’ve layed my eyes on her.

And over and over again.

Gotta sleep.

Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.