Aşa, pe timp de alegeri.

Via arhi.

Cum ziua fratelui meu se apropie, normal că m-am interesat să-i iau cadou. Şi cum împlineşte frumoasa vârstă de 9 ani, şi e fan Star Wars, normal, m-am gândit să-i iau ceva jucării Star Wars. Şi caut eu ce caut, bine-nţeles că nu găsesc un star wars shop în România, iar de pe ebay/amazon/whatever n-am chef să cumpăr, am căutat ceva local. Şi am găsit ce căutam la ăştia.

În fine, dau comandă la produse. Asta se întâmpla marţi seară. Miercuri seară primesc mail de la ei, comanda a fost trimisă către client. Le-am specificat în comandă că produsele vor fi livrate la mine la birou. Eh, joi, nimic, niciun semn. Aşa că astăzi decid să îi sun să îi întreb de comandă. Şi sună, şi sună, şi sună, am sunat de câteva ori pe parcursul a câteva ore. Pe la 14:00 îmi răspunde o fătucă. Bună ziua, bună ziua, am dat şi eu comandă, vreau să ştiu când ajunge, etc. Păi astăzi ajunge. Ok, dacă puteţi să îi spuneţi colegului dvs. să ajungă eventual până în ora 16:30, că după aia nu mă mai găseşte aici. “Da, nu ştiu, o să vă sune el înainte să vină”. Menţionez că am ales ca metodă de livrare un agent de-al lor. Şi aştept. Şi iar aştept. Şi se face 15:00. Şi se face 15:30. Şi se face 16:00. Niciun semn. Zic, hai să mai dau un telefon, să-mi dea nr ăluia, să iau legătura cu el. Şi sun. Şi nu răspunde. Şi sun iarăşi. Şi am sunat într-una, că deja mă apucaseră dracii. Într-un final, îmi dă ocupat. Asta când eram în drum spre casă. Şi mă sună un nea. Şi îmi zice că e cu comanda, că strada traian. Zic nu, prietene, nu o mai aduci la traian, pui mâna şi mi-o aduci în rahova, că eu nu mai sunt la birou la ora asta. I-am zis colegei tale, dacă nu comunicaţi şi dacă nu răspunde la telefon, e problema voastră. Da, sigur, vi le aducem, dar o să mai dureze.

Într-un final, le-au adus, pe la 7 jumate seara. Prin curier.

N-o să mai comand de la ei în viaţa mea.

Aşa că, stimaţi jucariidejucarii.ro, a.k.a. M-Tel Consulting SRL, luaţi de-aici câteva sfaturi dacă nu vreţi să vă luaţi puli peste bot de la eventualii clienţi care vor mai face greşeala să dea comandă. De fapt, nu sfaturi, ci reguli când vine vorba de vânzări online:

1. Întotdeauna sunaţi pentru confirmarea comenzii. Verificaţi dacă omul chiar vrea să cumpere chestiile alea, dacă n-o fi dat comandă din greşeală, verificaţi adresa de livrare, aflaţi intervalul orar când îl puteţi găsi pe Nea Caisă acolo.

2. Daţi-o afară pe idioata de la comenzi şi angajaţi-o pe una care ştie să folosească-n pula mea un telefon. Chiar e nevoie să sun până o exasperez, ca să se pună în mişcare? Nu se putea şi altfel? Era chiar atât de greu să-mi dea nişte lămuriri şi nişte răspunsuri?

3. Dacă nu aveţi agenţi, scoateţi naibii opţiunea de pe site. E criză, înţelegem.

Dacă dădeaţi de vreunul mai tâmpit ca mine şi vă purtaţi în halul ăsta, vă trezeaţi în pula mea şi cu reclamaţii pe la OPC sau mai ştiu eu ce.

Magazin online, dar vă e chiar atât de greu să vă respectaţi clienţii? E chiar atât de greu să apeşi un buton şi să-i dai boului nişte lămuriri?

E chiar atât de greu să ne respectăm unii pe alţii şi să avem ceva bun simţ?

V-am promis ieri un articol surpriză. Ăsta e.

De mic copil, am fost fascinat de maşini. La 4-5 ani, ştiam majoritatea mărcilor după embleme, şi încet-încet şi după modele. Şi încă de pe atunci ştiam că există un nume care e pe primul loc în industria automobilistică: Mercedes-Benz.
Normal, auzisem de Ferrari, Lamborghini şi alte mărci de genul ăsta, dar acelea erau de alt calibru. Mercedes reprezenta imaginea luxului, era practic definiţia unei limuzine. Ai mei aveau atunci un Mercedes 200D, o cobră. Era veche, avea problemele ei, dar îmi plăcea la nebunie maşina aia şi emblema aia. Normal, acum, privind în urmă, nu era cine ştie ce vârf al tehnicii auto, dar totuşi, era un Mercedes.

Şi de pe atunci, visam să conduc un Mercedes. Iată că astăzi mi-am împlinit un vis, prin amabilitatea celor de la Autoklass Center.

Modelul testat: noua clasă E. Cu specificaţii tehnice şi poze o să revin luni, momentan pot să vă zic că era modelul Avantgarde, full-options, cu 280 de cai putere, transmisie hidramată cu Distronic Plus. Iar acum să continui cu impresiile, că până la urmă, acestea contează cel mai mult.

Când m-am urcat la volan, m-am simţit foarte mic. Maşina produce o primă impresie foarte puternică. Apoi, am apăsat pe butonul de pornit motorul, am băgat în drive şi am purces încet, cu grijă şi atenţie mare, şi ceva emoţii, la drum. După 2 minute, deja mă acomodasem cu ea. Să mai zic de scaunul cu masaj? De volanul care s-a reglat automat pe înălţime?  De tunerul tv încorporat, de trapa panoramică, şi zeci de alte chestii? Însă ce mi-a plăcut tare mult a fost genialul Distronic Plus. În caz că nu ştiţi ce face, e foarte simplu: maşina accelerează şi frânează singură în funcţie de maşina din faţă. În primă fază, stăteam oarecum panicat şi cu piciorul pe frână, în caz că, dar când am văzut că s-a oprit singură, am rămas oarecum… wow. Încă o chestie extraordinar de utilă este şi sistemul de asistenţă din oglinzi. Cum funcţionează? Păi foarte frumos. Sunt nişte micro-camere de filmat care acoperă unghiul mort, iar în oglindă vezi un triunghi, colorat galben. Eh, în momentul în care vrei să schimbi banda şi dai semnal, dacă ai vreo maşină în unghiul mort, triunghiul se colorează în roşu şi începe să pâlpâie, iar bordul emite semnale sonore de avertizare.

Dar pe lângă toate sistemele de siguranţă pe care le are, pe lângă confortul pe care îl oferă, maşina asta are… personalitate.

Vrea să fie condusă. Te roagă să o conduci. Te face să te simţi atât de bine la volan şi îţi menţine un zâmbet pe buze, indiferent dacă stai pur şi simplu în eternele coloane de la semafoarele din Bucureşti sau dacă te bucuri de puţin drum liber şi apuci să apeşi un pic mai mult pedala de acceleraţie. Nu ai cum să fii stresat în ea. E o senzaţie pe care nu ştiu cum să o explic şi pe care cred că numai un Mercedes o poate da. Nu e vorba neapărat de aroganţă, nu e vorba că te simţi superior, te simţi pur şi simplu bine conducând-o. Îţi oferă plăcere. E exact ce ar trebui să fie o maşină. Nu e doar să ajungi din punctul a în punctul b, pentru că până la urmă, nu destinaţiile contează, ci drumul. Şi maşina asta te face să vrei să stai cât mai mult pe drumul ăla şi să te bucuri de el. E sentiment pe 4 roţi şi oferă unele dintre cele mai frumoase senzaţii pe care le poate oferi un automobil. Şi fie că preferi să mergi calm, relaxat, fără să te grăbeşti, sau dimpotrivă, vrei să smulgi şi ultima picătură de putere pe care o are motorul ăla de oferit, maşina te ajută să faci chestiile astea. Da, e foarte uşor de condus şi mulţi ar putea să zică “păi ce, vreau să simt eu că merg cu maşina”, dar depinde de tine. Pur şi simplu sunt nişte chestii fireşti. Da, tu eşti în control, la volan, ea doar te ajută să ai o experienţă mai plăcută. Toate sistemele alea de asistenţă nu-ţi reduc din bucuria de a conduce, ci dimpotrivă, te ajută să te bucuri mai mult şi mai intens de maşină şi de ce poate face.

Aşa că da, Mercedes-Benz, în opinia mea, încă reprezintă vârful în tehnică auto şi scot probabil unele dintre cele mai bune şi performante maşini din lume. Reprezintă imaginea pe care lumea şi-a făcut-o despre ele. Luxoase, extraordinar de confortabile, dar şi foarte, foarte performante. Şi nu, nu sunt scumpe degeaba. S-ar putea să găseşti dotări asemănătoare pe alte maşini, un pic mai ieftine, dar nu cred că acele maşini vor oferi senzaţiile pe care ţi le oferă un Benz.

Cert e că, după ce conduci un Mercedes, începi să priveşti maşinile cu alţi ochi. Aşa că dacă aveţi bani la dispoziţie şi staţi pe gânduri, neştiind ce maşină să cumpăraţi, oscilând între diverse mărci, încercaţi un Mercedes. Fie că e C, E, S, sau orice alt model, sunt convins că există câte unul pentru gustul fiecăruia.

Vreau mai mult.

Abia aştept evenimentele organizate de Mercedes Benz România, să văd cum merg şi celelalte modele, cum se simt, şi să vă relatez de la faţa locului.

Revin luni cu poze şi specificaţiile tehnice. Şi preţul modelului de test.

Nu, n-am murit. Doar că nu mi s-a mai întâmplat nimic interesant în ultima vreme, m-am jucat în draci Modern Warfare 2 în multiplayer, iar ăştia de la mediafax n-au mai postat nimic suficient de cretin încât să fac mişto . Mă rog, ar fi aberaţii destule, dar am zis că mă abţin de la a comenta politică până după prezidenţiale.

Mâine vă promit o surpriză. Senzaţional chiar. Stay tuned.

Afacere rapidă, de criză. Ăştia au şanse să facă bani frumoşi pe perioadă scurtă, la cât de proastă e lumea.

Majoritatea deţinătorilor de câini din Bucureşti ar trebui bătuţi. De ce? Pentru că m-am săturat să merg pe stradă, pe trotuar, în această capitală europeană minunată care este Bucureştiul şi să fac slalom printre rahaţi. Mă nene, dacă tot îţi iei câine, de ce nu eşti în stare să faci şi curat după el? Înţeleg că nu ai timp întotdeauna să-l scoţi în parc, în spaţiile special amenajate, dar ţi-e chiar atât de greu să pui mâna să iei o lopăţică şi o pungă şi să strângi mizeria pe care o face câinele tău? Şi eu am avut câini, ani de zile, şi spre norocul meu aveam întotdeauna mult spaţiu verde prin preajmă. Nu scoteam câinele să se cace în mijlocul trotuarului.

În ‘99 am fost la New York. Pe cât de mare e oraşul ăla, dar al naibii dacă vedeai rahat în mijlocul trotuarului. Ieşeau frumos proprietarii de animale şi făceau curat după animalele respective.

Asta acum 10 ani. La noi de ce nu se poate?

E chiar atât de greu să-ţi dai seama că dacă ai câine, ai şi o responsabilitate?

Cât de retard tre’ să fii să te apuci să faci aşa ceva? Ce anume vrei să demonstrezi? Că ce tare eşti tu şi că le ai cu web-ul, mare hackere care eşti?

Invidia şi prostia la români nu cunoaşte limite.

Colivă online. Via mediafax. E genial, are şi muzică.

Cei mai urâţi oameni din lume.

Rod Stewart încă poate.

Bob poate prevedea momentul declanşării unui seism.

Captain Obvious to the rescue.

Captain Obvious to the rescue II. Nu, tarzilor, gripa normală provoacă chestia asta. Adică gripa şi punct.

Hai să ne mai împrumutăm puţin.

Computer pentru boşorogi. Ca să poată vedea şi ei nişte porno de calitate, fără bătăi de cap, că doar au Linux.

Ţeapă marca OTV. Oare maşinile n-or fi pe leasing?

Captain Obvious to the rescue III. Ăştia încă nu s-au prins că the internet is for pr0n?

Jessica Biel e spyware.

Tronsonul de metrou Drumul Taberei – Universitate: 883 milioane euro. Apropo, rahatul ăla de prelungire Mai – Laromet o să mai fie făcut vreodată? Că n-are decât vreo 2 km şi se lucrează de vreo 8 ani la el.

Restul sunt politice, deci mă abţin.

Cheers.

Dacă tot am ajuns la Serus, să-mi schimb pompa de servodirecţie la Kangoo (dacă sunteţi curioşi, pompa + manoperă m-a costat un pic peste 2400 lei), am dat cu ochii de noul Fluence, abia adus. Aşa că am profitat de ocazie şi m-am urcat în el. Dacă sunteţi mai înalţi un pic, aşa cum e cazul meu, aveţi grijă când urcaţi în el, pentru că s-ar putea să daţi cu căpăţâna de plafon. Mă rog, în maşină nu există problema asta, este foarte spaţioasă şi interiorul e destul de aerisit. În rest, ce-aş mai putea să zic, calitatea materialelor e destul de ok, finisajele sunt bine realizate, iar bordul este foarte ergonomic. Totul e la îndemână şi uşor de atins.

În rest, maşinuţa vine momentan cu 3 motorizări, un 1.6 în 16 valve pe benzină, de 110 cai, disponibil atât cu cutie hidramată, cât şi cu manuală, şi cu 2 diesel-uri, un 1.5 de 85 de cai şi un 1.5 de 105 cai, amândouă disponibile doar pe cutie manuală.

Din câte mi-au zis băieţii, la anul or să scoată o variantă cu motor de 1.4 supra-alimentat, de 120 de cai, care sună destul de interesant. Au renunţat la motorul de 1.9 diesel, pentru că în general cererea pe astfel de motoare a fost foarte mică.

Deci, ca aspect, e ok (mă rog, poate seamănă puţin la exterior cu Peugeot 407), dar până la un eventual test drive, n-am ce alte detalii să vă mai dau.

Îi ştiţi pe cercetătorii britanici? Sunt diverşi idioţi de pe la diverse universităţi şi institute, care cam o dată pe săptămână mai cacă câte un studiu complet inutil de genul ăstuia. Foarte importantă informaţia, nu? Uite-i şi pe cercetătorii israelieni cu un studiu la fel de relevant. Băi idioţilor, femei cu ochi de căprioară să futeţi voi. Şi normal că mirosul de rahat n-o să-ţi lase amintiri la fel de plăcute ca mirosul de prăjituri. Nu trebuie un studiu pentru asta, e o chestie absolut logică şi la mintea cocoşului.

Încă o idioţenie, ceva mai veche. Cui îi pasă, mă nene, care, cum şi unde sunt nervii plăcerii din piele? Şi acum, că aţi aflat, mai exact la ce o să vă folosească?

Deci, dacă cercetătorii britanici, israelieni, americani ş.a.m.d. se ocupă de astfel de studii, înseamnă că singurii care mai caută de exemplu leacurile pentru cancer şi pentru SIDA sunt românii, cel mai probabil.

În altă ordine de idei, week-end-ul ăsta a fost dedicat lui Dragon Age: Origins, care este absolut monumental. Am jucat în draci şi încă nu m-am plictisit. Superb joc, însă foarte, foarte mare, cred că o să dureze ceva timp până să apuc să-l termin. De-aia nici n-am mai scris pe blog de câteva zile, pentru că am fost ocupat cu jucatul. Vă promit un review, when it’s done.

Apropo, celor de la Rockstar le e foame rău, se pare. Au scos Manhunt 2 pe pc, la 2 ani de la lansarea sa pe PS2. Proastă idee, pentru că e rămas în urmă rău de tot. Ce să-i faci, dacă au supt-o la greu de la Microsoft şi au scos DLC-urile pentru GTA IV doar pe Xbox360…
Cam atât pentru week-end.
Cheers.