Back On The Road

Finally. După 2 luni de aşteptare, a ieşit maşina din service. So, I’m back on the road, baby, where I belong.

Btw, să mă fut pe sistemul anti-furt al Renault. Au o fază de tot căcatul, anume, după ce a fost scoasă bateria sau chestii de genul ăsta, tre’ să bagi nuş ce cod la casetofon, ca să-ţi meargă muzica. Eh, am codul ăla din părţi. M-am uitat prin carte, tre’ să sun la reprezentanţa Renault de la care am luat maşina, să le zic seria maşinii, iar ei îmi zic codul. Cineva mi-a zis că s-ar putea să ceară şi bani pentru aşa ceva.
Yeah, nice work, genius. Sunteţi deştepţi rău. Sunt convins că dacă un hoţ ar fura maşina, ăsta ar fi primul lucru pe care l-ar face. Asta ar fi grija lui. Că nu-i merge casetofonul. Oameni deştepţi, ăştia de la Renault, ce să mai. I WANT MY MUSIC, DAMMIT.
În al doilea rând, ITP-ul meu a constat în 2 poze. Am aşteptat 2 ore să se elibereze, a venit rândul meu, a luat maşina, a parcat-o unde trebuia, s-a dat jos, a făcut 2 poze, le-a băgat în calculator, mi-a scris acolo pe talon ce şi cum, mi-a făcut factura şi la revedere. Nu tu probe ale frânelor, nu tu noxe, nimic. 2 poze. Într-adevăr, i-am dat ăluia 50 ron, ca să fiu sigur că-mi dă itp-ul in case shit happens, şi făceam eu ce e în neregulă după aia, mă aşteptam să-mi zică dacă mă lasă frânele în următorii 50 de km, sau îmi zboară vreo planetară sau îmi sare vreo roată. În fine, o să-i pun pe ăia să verifice toată maşina minuiţios la revizia de 60.000 km, pentru care o să fac programare mâine. Că doar o fac pe banii firmei. Which is cool.

Btw, de 2 luni, de când n-am mai condus, parcă s-au înmulţit tâmpiţii prin Bucureşti. Wtf. Ori nu mai sunt eu obişnuit, dracu ştie.

Probabil o să scriu mai des, pe viitor, cu cronici de prin trafic.